vineri, 2 decembrie 2011

Nepământene


 ţin minte ca ieri
 îmi strecuram şmechereşte
 toate amintirile
 în buzunarul  inimii
 le decojeam cum mă-nvaţase mama
 ,,de tot vacarmul copile să nu păteze,,.
 pe-atunci aproapele îngândurării mele
 era înalt şi verde
 purta în plete grauri flămânzi
 eu
 costumul de mire rujat la rever
 cerul era întâmplător indiferent
 deasupra dudelor din rânze
 dar veşnic dedesuptul soarelui
 toate s-au dus
 dar ţin minte ca ieri
 amintirile la piept
 erau mereu parfumate.
  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu