Gotică silvestră

 în îmbulzeala facerii 

 gândurile s-au izgonit reciproc.

 unele s-au refugiat între oase 

 şi au construit acolo

 gotice aşezăminte ale plângerii.

 ruinele lor adăpostite de rugină

 se văd şi azi înconjurând catedrale

 cruci-fixe.

 altele au căzut pe pământ şi-au răsărit din el.

 ,,nebunia răsăririi,,  

 spun cercetările recente  

 ,,pictează-n văzduh neputinţa,,.

 dar copacii 

 aceste gânduri ne-nşurubate-ntre oase 

 cu degetele lor înmugurite

 arată până la vestejire

 dincolo de răsărirea sângerie a Lunii

 şi de sclifosirile fosforescente ale Soarelui

 locul natal al Cerului.