afara - vecina mea de vizavi - m-a invitat la ea în living.
tot timpul cadavericei mele ascunderii
am crezut că nu-i nimic de capul ei dar mă-nşelam.
avea la intrare o seară rubinie cred că din import
model primăvăratic
rezemată de-un soare de marca philips.
nu mi-au plăcut umbrele alea
pe care nu le-avea aşternute pe jos
ci agăţate peste tot cu etichetele la vedere.
scria : made in… si matase suta la suta…
hm mă rog !
stăteau într-adevăr frumos mai ales că erau toate
transparente de parcă-mi spuneau
,,ia uită-te bă la noi !,,
adică să văd de fapt dincolo de ele
covoarele pluşate din troscot de-un verde crud.
ne-am aşezat pe canapeaua în formă de stâncă
pe care-o are chiar în faţa unui cristal înspumat.
mi s-a plâns de iarna
fii-sa aia blondă şi rece de nu se lipeşte nimeni de ea
fii-sa aia blondă şi rece de nu se lipeşte nimeni de ea
şi vorba aia-i bătrână de-acu'.
cică nu face nimic.şi-a luat-o-n cap şi vrea să plece.
cred spunea adevărul
pentru că iarna … nu vreau s-o barfesc dar
avea pe sub patul unde hibernase
numai cadavre de gândaci şi iarbă putrezită.
de prin toate odăile afarei polenul în călduri
îşi trimitea parfumul să peţească vre-un gust de albină.
am stat multe ceasuri până noaptea târziu
când mi s-a aprins chiar la ceafă o luna de consum redus
într-un abajur cenuşiu şi-nstelat.
ce mai …
apartamentul afarei e-un univers fermecat.
apartamentul afarei e-un univers fermecat.
RăspundețiȘtergereDar vecina? Cum era vecina?